Relația de cuplu e ca un balansoar: schimbarea unui partener provoacă, nemijlocit, schimbarea celuilalt.
Cel mai frecvent femeile sunt cele care recunosc că suferă și caută să redreseze, reanime și reînvie relația de cuplu. Ele povestesc prietenelor, se adresează psihologului, cer și soților să le însoțească în demersul terapiei de cuplu. Nu întotdeauna primesc, însă, receptivitatea lor.
Bărbații au și ei capacitatea de a suferi, doar că recunoașterea că au o problemă în viața personală sau profesională îi așază într-o lumină nu prea bună în societatea în care puterea și curajul sunt ridicate la rang de calități atribuite unui bărbat adevărat. Unii găsesc forță să recunoască că suferă și își doresc o relație de cuplu funcțională în care nevoile ambilor parteneri să fie împlinite.
Cercul vicios
Atunci când ești femeie sau bărbat și suferi în relația de cuplu, e de un real folos să rupi cercul vicios de învinuiri, blamare, comparație, judecată și etichetarea partenerului și să-ți identifici propriile nevoi, să-ți oferi compasiune pentru neîmplinirea lor și să cauți creativ strategii de satisfacerea nevoilor personale – de care ești în cea mai mare parte responsabil. O poți face prin rugăminți sau cerințe clare, pozitive și specifice către tine sau partener.
Când suferința devine cronică e mai dificil să găsești putere și luciditate să-ți oferi compasiune. E mai simplu și bineștiut să învinuiești, să faci responsabil pe partener de toate nenorocirile și necazurile tale. În asemenea momente e potrivit să găsești pe cineva disponibil să-ți ofere empatie (nu simpatie, sfaturi, miluire). Poate fi colega/colegul, prietena/prietenul sau psihologul. Astfel, descărcându-te de emoțiile acumulate și primind ascultare empatică, îți poți restabili puterea de a găsi soluții și modalități de a-ți satisface propriile nevoi.
Suntem responsabili pentru propria stare de bine
E semnificativ să ne asumăm întreaga responsabilitate pentru propria noastră fericire, pentru buna noastră funcționare și să ne stabilim un plan de vindecare, armonizare și, ulterior, optimizare. Avem libertatea de a nu mai fi dependenți de ceilalți, iar această libertate o putem câștiga prin a ne împlini nevoile noastre proprii. Știu că uneori e mai dificil să conștientizăm acest lucru și credem că ceilalți sunt datori să le ghicească și să le împlinească. Dar, prin conștientizare, efort și implicare deplină în a ne aduce stare de bine, putem ieși din suferință.
În final, așa cum menționasem la început, schimbarea ta poate aduce schimbare și la celălat. Te vindeci, te armonizezi pe tine, știi să te respecți prin grijă pentru nevoile tale, oferi respect și grijă și pentru celălalt. Astfel, realația cu partenerul se redresează și devine o relație de acceptare, apreciere și dezvoltare.
