1 Mai, decretată Ziua Internațională a Muncii în anul 1889 de către Congresul Internaționalei Socialiste, a fost întotdeauna sărbătoarea poporului. A luat naștere din mișcări muncitorești de amploare, iar în România a prins decenii întregi de propagandă socialistă. Astăzi, o rezumăm în plăceri mai simple, cu tradiționala combinație de mici și bere alături de cei dragi, în cadru festiv.
Iată cum a luat naștere sărbătoarea de 1 Mai, cum o celebram odinioară și cum a început ea să fie marcată de noi, românii, în zilele noastre.
Când 1 Mai devine Ziua Muncii
Revoluția industrială a schimbat lumea cu totul, inclusiv condițiile și standardele de lucru. Proprietarii de fabrici, având la dispoziție mult mai multe mașini și utilaje noi care funcționau fără oprire, au început să ceară muncitorilor să lucreze până la 16 ore pe zi, de luni până sâmbătă.
În încercarea de a ușura viața muncitorilor istoviți, o federație sindicală din Statele Unite și Canada a cerut scurtarea programului de lucru la 8 ore pe zi, începând cu data de 1 mai 1886. Patronii s-au opus vehement, declansând astfel greva a mii de muncitori din Chicago. Curând li s-au alăturat și angajați din alte țări europene (Spania, Olanda, Italia, Franța sau Anglia), care au ieșit și ei în stradă, refuzând să mai muncească în ritmul epuizant.
Așa au reușit ca, la 1 mai 1889, la un congres internațional al partidelor socialiste, să declare această zi ca fiind ziua demonstraţiilor în favoarea programului de muncă de 8 ore. De atunci, an de an, în această zi muncitorii au prilejul să-şi exprime public cererile privitoare la condiţii mai bune de muncă.
În prezent, în multe ţări aşa-numita Zi a Muncii, sau Ziua Internaţională a Muncii, e o zi liberă pentru angajaţi.
1 Mai Muncitoresc
În fostele republici ale Uniunii Sovietice, această zi era celebrată prin parade militare și defilări dedicate marilor mândrii ale patriei.
Vă mai aduceți aminte, cu siguranță, cum se sărbătorea ziua de 1 Mai în vremea comuniștilor. Defilarea era momentul central al sărbătorii, un fel de demonstrație de formă a muncitorimii, la care era obligatoriu să participe tot poporul. Distracția era atent organizată și controlată, pentru că nu puteai te manifești oricum, ci strict prin filtrul disciplinei socialiste. Chiar dacă presa arăta un entuziasm natural al românilor iubitori de partid, totul era atent planificat și exersat, de la slogane, până la zâmbete și atitudine. Fiecare grup de muncitori avea un antrenor care dădea indicații regizorale, despre ce să se strige, cum să se saluta tribuna și cum să pună cu adevărat suflet în scandări.
Chiar și elevii (probabil vă numărați printre ei la acea vreme) se pregăteau cu săptămâni întregi înainte pentru paradă, învățând cu sfințenie cântecele patriotice și pașii de defilare. Pionieri și șoimi ai patriei scandau lozinci de preamărire și înălțau pancarde.
De 1 Mai, se făcea excepție la cartela pentru alimente, iar majoritatea întreprinderilor amenajau zone de agrement, unde se mânca pe îndestulate (berea și micii se ofereau participanților cu voioșie), se petrecea sau se lăudau tovarășii cu merite deosebite în activitate.
După defilare, oamenii se retrăgeau în găști la iarbă verde sau în diverse locații de pe litoral, delectându-se cu grătare, sucuri, bere, canotaj pe plajă sau diverse sporturi pe pajiști.
Chiar și acum se mai pot observa sloganuri precum „Trăiască Republica Socialistă România” sau „Trăiască 1 Mai” pe unele clădiri industriale din țară, chiar dacă au fost parțial cenzurate.
1 Mai în prezent
După 1990, ziua de 1 Mai și-a pierdut componenta politică și ideologică, singura parte care a supraviețuit din sărbătoarea socialistă fiind ieșirea la iarbă verde cu mici și cu bere. Acum este doar o zi liberă garantată de stat în calendar, de care populația profită pentru a se bucura de o mini vacanță la munte sau la mare, împreună cu familia și prietenii.
Anul acesta, ea prinde valențe și mai aparte, pentru că vom încinge grătarul doar cu familia restrânsă, în curtea casei sau pe terasă. Pentru ca în 2020, 1 Mai coincide cu perioada de vârf a pandemiei de coronavirus, autoritățile ne interzic să încălcăm distanțarea socială și să călătorim în alte localități.
Nu ne rămâne decât să ne delectăm cu mici făcuți în casă, o bere rece, o teleconferință cu cei dragi și cu gânduri de mai bine pentru viitor.
