Ambiția unor oameni de a învinge și de a depăși limite ne lasă, uneori, fără cuvinte. Cu atât mai mult când acest lucru se întâmplă mai târziu în viață.
În acest context, vrem să o cunoașteți pe doamna Mariea Crâșmaru, care, în 1997, când avea 47 de ani, a găsit puterea și voința să pornească într-o aventură care a purtat-o timp de 3 ani și 5 luni prin toată lumea. Și nu doar atât. Doamna Crâșmaru deține nu unul, ci două recorduri mondiale.
Doamna Mariea Crâșmaru este ceea se numește „globe-trotter”. V-am făcut curioși?
Ce înseamnă „globe-trotter”
Doamna Crâșmaru ne explică: „Globe-trotterii sunt călători pe jos, îşi cară rucsacul în spate şi pot folosi orice formă de transport în comun. În general, când apare scris că am făcut turul lumii pe jos, lumea se gândeşte ca am mers numai pe jos. Nu se poate asta, este imposibil. Cine spune că a făcut turul lumii numai pe jos minte”.
De unde și până unde?
O întrebare care are un răspuns pe axa timpului și unul pe axa distanței.
Înainte să își descopere pasiunea pentru călătorii, doamna Crâșmaru a lucrat la RECOOP, cooperativa de reclamă şi publicitate în comunism, ca fototecar. Într-o zi, în 1988, a citit în România Pitorească despre Neculai Ghimpu, celebrul globe-trotter român care a făcut ocolul Pământului în 3 ani și 13 zile, plecând la drum la vârsta de 67 de ani. Atunci a încolțit în mintea doamnei ideea de fi prima femeie globe-trotter din lume.
Doamna Crâșmaru nu a stat prea mult pe gânduri și, în același an, a și pornit în prima sa călătorie pe jos: turul României – 3210 km în 114 zile – pe care s-a ambiționat să îl străbată exclusiv la picior!
Apoi, în 1990, doamna noastră a trecut la următorul nivel: turul Europei pe jos. Nu a avut sponsori sau ajutor financiar, dar a fost sprijinită de autoritățile române și de ambasadele României din diversele țări atinse, care i-au oferit cazare și vize.
Prima femeie globe-trotter din lume
Însă pentru doamna Mariea ambiția era una și mai mare – să devină prima femeie globe-trotter din lume. Având experiența celor 2 călătorii, în 1997, la vârsta de 47 de ani, doamna Crâșmaru a început ocolul Pământului cu rucsacul în spate.
Cu doar 600 de dolar în buzunar, doamna noastră s-a bucurat din nou de sprijinul ambasadelor române și al autorităților locale. „Au fost ambasade care s-au implicat mai mult în popularizarea acestei încercări, de a obţine un record Guinnes. Unde nu au fost ambasade, am înnoptat prin holul hotelurilor de 5 stele, prin secţii de poliţie, holuri de spitale de urgenţă, gări, autogări. Rar, foarte rar, mă cazam la un motel cu 10 dolari pe noapte. Niciodată nu am stat pe stradă, m-a dus mintea să bat la o uşă, am avut cu ce dovedi seriozitatea mea şi a ceea ce fac. Peste tot oamenii m-au primit cu braţele deschise, femeile mai ales fiind impresionate de curajul meu şi de imensitatea proiectului”, a povestit Mariea Crâşmaru ziarului Adevărul.
În cei 3 ani și 5 luni de drum, doamna Crâșmaru a atins toate cele 7 continente, 120 de țări și cei 2 poli ai Terrei. În 2000, cei de la Cartea Recordurilor i-au omologat 2 reușite: cea mai lungă călătorie în jurul lumii parcursă fără întrerupere şi cel mai lung paşaport din lume – 154 de pagini în 19 metri.
Ambiția de a reuși
Să nu uităm că performanța doamnei a fost într-o vreme când internetul și telefoanele mobile nu erau la ordinea zilei! Nu exista GPS la purtător și nici aparatele moderne din ziua de azi de monitorizare a efortului – cum ar fi numărul de pași. Tot traseul a fost conceput cu pixul pe hartă și documentat cu camera video și aparatul foto greoaie din acele vremuri.
Am fost curioși ce a motivat-o pe doamna Crâșmaru să facă tot acest efort – singură, fară resurse financiare și la o vârstă care nu mai reprezintă tocmai prima tinerețe. Ne-a răspuns că pur și simplu a fost vorba de ambiție. De dorința de a învinge și de a face ceva ce nu mai făcuse nicio altă femeie până în acel moment.
Este o poveste despre curaj, despre depășirea limitelor și despre cum putem la orice vârstă să facem ceea ce ne dorim cu adevărat, ceea ce ne împlinește sufletește. E o lecție pentru toți – atât pentru cei aflați la a doua tinerețe, cât și pentru tineri.
În 2019, doamna Crâșmaru și-a mai îndeplinit un vis: acela de a publica o carte despre experiența sa – 300 K. Peregrin între două milenii.
Îi urăm doamnei Mariea multă sănătate și sperăm ca povestea dumneaei să vă inspire.
O puteți urmări pe doamna Crâșmaru pe pagina sa de Instagram sau pe pagina de Facebook.
